Casele de cultură abandonate, muzeele sătești și bibliotecile publice: Cum sunt transformate în centre culturale și creative
În ultima perioadă se observă o tendință de reformare a acestui sector. Cea mai vizibilă este reformarea bibliotecilor publice, care prinde culoare, iar de la an la an, aceste instituții stabilesc recorduri în ceea ce privește numărul de vizitatori și proiectele dezvoltate de aceastea în localitățile din țară.
Muzeele sătești și casele de cultură abandonate
Făcând o raită prin satele Moldovei, poți ușor observa căsuțe sau chiar clădiri care oferă un suflu de cultură. Amplasate fie în centrul localității, fie pe o stradă principală a satului, puținele muzee sătești și case de cultură care reanimează atmosfera și perturbă rutina localnicilor.
De-a lungul anilor, multe case de cultură au fost distruse și transformate în depozite, considerându-se că oamenii n-au nevoie de pre multă cultură, iar astăzi în Republica Moldova nu fiecare localitate își permite să aibă o casă de cultură, iar cele care își permit, strâng la minim bugetul, cauzând astfel dispariția centrelor culturale – alinare pentru cei vârsnici și ocupație extracurriculară pentru copii și tineri.
Așa se face că în unele case de cultură din țară activează cercuri de muzică, dans, sunt organizate șezători și, periodic, casa de cultură este cea care-i adună pe oameni la un loc, cel mai des, la sărbători.
Casa raională de Cultură din Anenii Noi
„Un centru raional fără o casă de cultură e ca și cum ar fi fără suflet”, spune șeful Secție Cultură și Turism Consiliul Raional Anenii Noi, Vasile Moroșanu, și pe bună dreptate e așa. Casa de cultură din orașul Anenii Noi e spațioasă, însă tot neîncăpătoare rămâne atunci când la festivaluri și concerte se adună lume din tot raionul.
O casă de cultură nu este destinată doar pentru a găzdui evenimente culturale, ci și pentru pregăti colective, ansambluri, a cultiva și a descoperi talente. În cadrul centrului cultural din Anenii Noi activează ansambluri de muzică și dans, artiști populari care transmit obiceiuri precum brodatul, croșetatul, împletitul cu lozie, ţesutul covoarelor și cioplitul în lemn.
În sălile de creație se strâng colective de copii din tot raionul, care își petrec timpul util și cu folos, iar după ce „au învățat meserie” de la artiști, urcă pe scena Casei de Cultură și își demonstrează capacitățile dobândite.
Pentru a-și face talentele cunoscute, autoritățile publice locale organizează de asemenea festivaluri la care invită colective artistice din toată țara și chiar internaționale. Așa au luat naștere la Anenii Noi festivalurile și concursurile de muzică și joc.
Bunăoară, Festivalul-concurs Internațional „Cântă Inima” se bucură de popularitate și continuitate din anul 1995, iar în decursul celor 20 de ani, la acesta au luat parte peste 1000 de tineri talentați din întreaga republică și circa 300 de participanți care au reprezentat diferite țări ale lumii precum România, Ucraina, Estonia, Lituania, SUA, Armenia, Letonia, Irlanda, Rusia, Germania, Polonia, ș.a.
Fiind unul dintre cele mai însemnate activități culturale ale raionului Anenii Noi, dar și din republică, Festivalul „Cântă Inima” a devenit un ambasador prin care Moldova se face cunoscută peste hotarele ei.
sursa: andreibalatell.blogspot.md
Un alt festival care perpetuiază datinile strămoșești este „La Nistru, la Mărgioara”, festival destinat tradițiilor și muzicii populare, care are loc de mai bine de două decenii. Anual, ansambluri de muzică din toată republica și meșteri populari din toate zonele țării își dau întâlnire pe malul Nistrului. Cei de la Casa de Cultură din Anenii Noi spun că îi motivează tezaurul bogat al moldovenilor, dar și talentele pe care le are țara noastră.
sursa: zugo.md
Muzeul „viu” de la Pârlița
În satul Pârlița din raionul Ungheni, acum un deceniu a fost înființat un muzeu sătesc. Bucurie mare pentru localnici, când fostul sediu al „Brigăzii de muncitori numărul trei”, care a fost între timp club, s-a transformat la sfârșitul anul 2005 într-un muzeu – Muzeul de Istorie de la Pârlița.
La inițiativa autorităților publice locale și cu suportul sătenilor, în clădire au fost înființate două case țărănești care au păstrat farmecul vremurilor de mult trecute, precum şi scoarţele, covoarele, prosoapele, mobilierul ţărănesc dar şi documentele, cărţile şi fotografiile de epocă, expuse în cadrul expoziţiei permanente şi în cadrul expoziţiilor temporare.
Cele peste 3000 de exponate care decorează căsuțele au fost strânse tot de prin sat. Cineva a adus un ulcior, altcineva a venit de acasă cu un covor țesut de către stră-străbunei, alții au venit cu idei de a decora cele două căscioare și așa, în fiecare an, muzeul a ajuns să găzduiască sute de turiști, care sunt întâmpinați cu mămăligă pregătită într-un ceaun vechi și plăcinte coapte la plita sobei.
sursa: jc.md
Pe lângă delicii, ospeții au ocazia să asculte sunetele emise de un patefon vechi, să răsfoiască cărți care datează de la începutul secolului XX și să îmbrace straie vechi naționale.
Muzeul este și o mândrie a locuitorilor din Pârlița, iar tinerii nu s-au îndepărtat de tradiții, astfel își joacă acolo nunțile, se fotografiază pentru a imortaliza momentele și poate, peste ani să-și amintească de baștină, tradiție și obicei.
Deși ne putem lăuda cu puținele case de cultură și muzee din Republica Moldova, după 25 de ani de independență ar trebui să ne gândim la conservarea valorilor noastre și să ne întrebăm asupra funcționării acestora în viitor. Lipsa resurselor financiare și incapabilitatea acestor centre de a produce venit, ar putea duce la stoparea dezvoltării lor. De aceea este importantă reformarea centrelor pentru a le face mai atractive și profitabile.
Novateca – proiectul prin care bibliotecile din Republica Moldova au reînviat
În secolul XXI bibliotecile din Republica Moldova nu mai sunt acele spații reci, cu rafturi pline de cărți prăfuite și mobilier învechit, ușa cărora o mai deschide, din când în când, un elev de gimnaziu care merge după suport didactic sau un matur plictisit de rutină, care caută să se refugieze într-un roman.
Acum 10 ani nici nu ne gândeam că bibliotecile din țară ar putea deveni locuri aglomerate, pline de tineri și maturi, iar sălile de lectură, cele liniștite de altă dată, să fie dotate cu computatoare și alte gadgeturi, făcând informația mai accesibilă și mai ușor de găsit.
Un proiect în acest sens, care a prins rădăcini în Republica Modova și se bucură de succes, este Novateca, adus la noi din Vest.
Novateca insuflă viață bibliotecilor
Sunt doi ani de program-pilot, timp în care Novateca a dotat 68 de biblioteci publice din 12 raioane ale țării, cu circa 300 de calculatoare și echipament periferic, a instruit 243 de bibliotecari în domeniul utilizării calculatoarelor și creării noilor servicii de bibliotecă. În același timp, au fost testate programe de formare a competențelor bibliotecarilor în domeniile advocacy și parteneriate, precum și facilitate diverse oportunități de schimb de experiență și cunoștințe între bibliotecarii cu spirit inovator.
sursa: novateca.md
Dacă prima etapă a fost echipare, a doua – instruiea bibliotecarilor, atunci la această fază de dezvoltare, bibliotecile stabilesc parteneriate cu autoritățile publice locale, reprezentanții sectorului non-guvernamental, sectorul privat. „Ne dăm seama că un bibliotecar nu poate să le cunoască pe toate, aici apare necesitarea stabilirii parteneriatelor. Specialiști din diverse domenii vin și instruiesc beficiarii, transmit o informație care nu este atât de accesibilă, mai ales când vorbim de zonele rurale, dar totodată abilitează bibliotecarul în cazul în care apare o problemă și este nevoie de ajutor, bibliotecarul fiind un intermediar între localnici și personele specializate”, ne poverstește Margarita Ursu, coordonatoare în cadrul proiectului Novateca.
Proiectul are un buget de 12 milioane de dolari, finanțat de Fundația Bill și Melinda Gates și are o durată de 5 ani, adică au mai rămas 3 ani până la finele acestuia.
„Proiectul își propune să dezvolte bibliotecile, ca ele să dezvolte comunitățile. După cinci ani de proiect, bibliotecarii urmează să instruiască alți bibliotecari, bibliotecile să prospere, parteneriatele să se înmulțească și să avem o rețea de biblioteci active care să evolueze de la an la an. Ne bucură faptul că s-a schimbat imaginea bibliotecii și a bibliotecarilor, iar utilizatorii au devenit mai interesați de serviciile bibliotecii”, afirmă Marina Kaim, specialistă în comunicare la Novateca.
„La bibliotecă, ca la sărbătoare”
În satul Logănești din raionul Hâncești, biblioteci erau tocmai două: una, cea a satului, în incinta primăriei, iar cealaltă, în incinta gimnaziului din localitate. Daca biblioteca școlii se bucura de elevii care veneau să împrumute cărți, pragul celeilalte biblioteci abia de-l treceau câțiva vizitatori.
sursa: Biblioteca Publică Logănești via Facebook
Astăzi însă, biblioteca s-a mutat în „casă nouă”, e mult mai spațioasă și mai mereu vizitată, iar logăniștenii nu merg doar să împrumute cărți, ci și să discute probleme importante ale satului, să învețe cum să lucreze la computator, despre impotanța femeilor în viața publică, și, desigur, despre cât de importantă este opinia lor în comunitate.
La bibliotecă se nasc și tot aici se coc cele mai bune idei, tot cu suportul volunarilor de la bibliotecă, au fost colectate fonduri și instalate plăcuțe stradale în sat.
Istorii de succes
Ne-am imaginat vreodată că într-o bibliotecă ar putea activa o bucătărie? Ei bine că există. La Bibilioteca Publică din Telenești persoanele pot merge și învăța despre modul sănătos de viață, despre alimentație, nutriție, dar, totodată, pot utiliza ustensilele de gătit cu care a fost dodată biblioteca bucătăriei pentru a găti.
sursa: novateca.md
Bibliotecile publice din Moldova facilitează și incluziunea socială. Acest lucru este și cazul Bibliotecii Publice Raionale din Fălești, care oferă unui elev din clasa a X-a un spațiu de dezvoltare. Andrei Severin are 16 ani și provine dintr-o familie cu un singur părinte, este pasionat de inginerie și vizitează biblioteca pentru a explora lumea roboților, a se juca la calculator și a comunica cu alți adolescenți.
Impresionat de Clubul de roboticăc are se desfășoară la bibliotecă, Andrei a devenit interesat de programare și participă activ la asamblarea roboților. La început, el percepea roboții drept simple jucării Lego, dar la scurt timp după primul training în programare a devenit fascinat de multitudinea operațiilor pe care le pot executa roboții.
Băiatul spune că și-a descoperit pasiunea pentru inginerie și știe ce se va face când va deveni mare.
sursa: novateca.md
La Ungheni, un ultim serviciu dezvoltat, a fost instruirea în domeniul contabilității și anume programul 1C, program util pentru cei care activează în acest domeniu deorece în era digitalizării este necesar de a-l cunoaște. Astfel, un ONG local a decis să facă parteneriat cu biblioteca pentru a instrui gratuit contabilii, iar anumite licențe care au fost procurate de ONG, au rămas instalate pe computerele procurate în cadrul proiectului Novateca. Acest lucru facilitează munca contabililor, aceștia având posibilitatea să meargă la bibliotecă să lucreze la un raport.
Reformarea bibliotecilor este un pas important în dezvoltarea comunităților rurale. Puține sunt localitățile în care activează un centru cultural, acum însă biblioteca a devenit mai importantă ca oricând. Aici nu mai sunt medici, agricultori, ingineri, sunt cu toții utilizatori ai bibliotecii. Astăzi biblioteca este acel mugure verde în localități, care, odată investindu-se în ea, mugurele se mărește, iar cu cât mai mulți oameni trec pragul acesteia, mugurele ajunge a fi floarea care va da roade, fructele cunoștințelor și a dezvoltării comunități.
Articolul a fost realizat în cooperare cu Programul de Cultura si Creativitate al UE-Parteneriatul Estic 2015 – 2018 - www.culturepartnership.eu și pagina de Facebook - EU-Eastern Partnership Culture and Creativity Programme.
