– La începutul anului, când a fost semnat Programul UE „Europa creativă”, acesta a fost prezentat drept „cel mai important document din domeniul culturii între Republica Moldova și Uniunea Europeană”. Vă rog să ne spuneți: în ce constă acest proiect?

– Într-adevăr, Acordul de participare al Republicii Moldova la Programul „Europa creativă” este cel mai important proiect pe care Ministerul Culturii l-a semnat cu Comisia Europeană în domeniul culturii. Pe lângă faptul că acesta ne oferă posibilitate să participăm la Programul „Europa creativă”, se deschide calea către o piață a proiectelor culturale europene, astfel încât potențialul cultural existent în Republica Moldova să fie valorificat și să devină parte a marii culturi europene. Programul presupune finanțarea proiectelor inițiate de organizațiile ce activează în domeniul culturii, excluzând persoanele private. Menționez că „Europa creativă” finanțează și traducerile literare. Editurile pot solicita finanțare din partea programului pentru a traduce o carte dintr-o limbă de referință într-o altă limbă de circulație europeană.

– Cine poate accesa aceste proiecte?

– Pot accesa proiecte europene instituțiile, organizațiile nonguvernamentale, chiar și organizațiile private. Gama proiectelor este foarte largă, începând cu planuri de cooperare, care sunt cele mai solicitate și includ diferite schimburi de experiență, proiecte în domeniul teatrului, cinematografiei, muzicii, artelor plastice, schimburilor între artiști și dezvoltării de noi abilități în domeniul artei, cât și dezvoltarea audienței, un aspect foarte important pentru noi. Este vorba de dezvoltarea audienței prin diferite forme inovatoare, despre lucrul cu publicul sau cum atragem publicul în noua gama a politicilor culturale. Prin Programul „Europa creativă” se finanțează 50-60% din bugetul proiectului.

– Care este procedura de depunere a proiectelor?

– Proiectele se depun online la Comisia Europeană. Ele nu sunt recepționate sau administrate inițial de Ministerul Culturii. Rolul ministerului este de a facilita, a dezvolta capacitățile instituțiilor naționale pentru a-și spori competențele în domeniul scrierii și managementului proiectelor și se axează mai mult pe informare și training. Chiar dacă împreună cu Georgia participăm abia primul an la acest program, ne-am axat mai mult pe informare și dezvoltare a capacităților. Am avut pe parcursul anului 2015 patru sesiuni de informare cu participarea colegilor din România, Polonia și Franța. În fiecare țară membră a programului se înființează un birou „Europa creativă”. Este vorba de un oficiu care acordă asistență și organizează sesiuni de informare. Sesiunile de informare organizate la noi s-au desfășurat cu sprijinul birourilor. Birourile sunt o punte de legătură între Bruxelles și organizațiile naționale.

– Cine înființează aceste birouri?

– E de responsabilitatea Ministerului Culturii să le creeze.

– Cine sunt persoanele care oferă asistență?

– Este vorba de un birou de experți care oferă consultanță în momentul depunerii proiectelor. Partea bună a lucrurilor este că până la deschiderea concursurilor de proiecte, birourile pun accentul mai mult pe informare. După deschiderea concursului de proiecte, se lucrează cu fiecare operator în parte pentru a-l ajuta, de exemplu, să-și aleagă un partener potrivit de proiect sau să-și stabilească corect obiectivele. Miza noastră este că instituțiile vor alege un parteneriat cu organizațiile din Uniunea Europeană. Proiectele presupun un minim de trei organizații, acesta este obiectivul de bază al programului – cooperarea între instituții. Este un obiectiv bun atât pentru a mobiliza artiștii, cât și pentru a introduce în circulație politicile culturale.

– Managementul artistic este un capitol la care avem încă mult de lucrat, dar care este esențial pentru dezvoltarea domeniului culturii.

– În acest context, participarea în primii ani la program înseamnă investiții enorme, pentru că toți resimțim aceleași probleme – elaborarea sau conceperea unui proiect. Pentru a concepe, de exemplu, un proiect de festival este nevoie de anumite abilități și e vorba de cu totul altceva când dintr-un festival putem dezvolta anumite competențe sau relații. Factorul primordial pentru acest program este sustenabilitatea, toate proiectele trebuie să aibă un plan de sustenabilitate.

– E doar un început și înțeleg că pe parcurs urmează să descoperim și alte aspecte ale problemei.

– Trebuie să fim realiști, nu putem obține din primul an rezultatele pe care contăm. Practica europeană ne demonstrează că la început, noile state întâmpină greutăți la nivel de depunere a proiectelor. Problemele firești care apar se datorează pregătirii insuficiente a organizațiilor pentru a accede la proiectele europene, pe de altă parte, piața culturală a Republicii Moldova este specifică și nu este atât de bine cunoscută în exterior.

– Ce state pot participa la acest program?

– În mare parte, participă țările europene, la care se alătură Republica Moldova și Ucraina, care aderă la procesul de integrare europeană și aspiră la titlul de țară membră a Uniunii Europene, precum și țările din Balcanii de Vest: Serbia, Muntenegru, Macedonia, care deja participă la acest program. În total sunt 28 de țări membre ale Uniunii Europene, plus trei țări din Parteneriatul Estic și 5 țări din Balcanii de Vest, deci aceste țări au deja posibilitatea de a accesa fonduri în cadrul Programului „Europa creativa”.

– Programul „Europa creativă” este un proiect recent sau are un istoric de durată?

– Acest program se înscrie în politica finanțării culturii la nivel de Comunitate Europeană. Comisia Europeană fixează obiective cu durata de 7-8 ani. „Europa creativă” este un derivat al Programului „Cultura și media” și pune accentul pe creativitate și pe investițiile în educarea cadrelor în domeniu.

– Operatorii culturali de la noi manifestă deja interes pentru acest program?

– Organizațiile noastre manifestă interes pentru program, deoarece atunci când am organizat sesiunile de informare au participat numeroși operatori atât din partea instituțiilor subordonate Ministerului Culturii, cât și din partea organizațiilor nonguvernamentale. E îmbucurător faptul că multe dintre ideile expuse în cadrul acestor sesiuni au potențial de a deveni proiecte la nivel european. E vorba de diverse idei legate de implicarea tinerilor, de mobilitate, de spații publice, cum definitivăm un spațiu public dintr-o perspectivă creativă, nu doar dintr-o perspectivă industrială, cum implicăm media în procesele culturale, cum dezvoltăm diferite manifestări sau platforme ale tinerilor din domeniul respectiv.

– Dacă ați pomenit de spațiul public, consider potrivită abordarea unui subiect legat de patrimoniu. În primăvara anului curent, Republica Moldova s-a numărat printre cei 28 de premianți ai ediţiei 2015 a Premiului Uniunii Europene pentru Patrimoniu Cultural/Premiul Europa Nostra, considerat cel mai prestigios premiu european în domeniul patrimoniului. Ce performanțe și eforturi a luat în calcul juriul și ce însemnătate are premiul pentru societatea noastră?

– Europa Nostra este al doilea premiu pe care Republica Moldova îl obține în cadrul acestui program, unul dintre primele proiecte europene prin intermediul căruia Uniunea Europeană sprijină inițiativele în domeniul patrimoniului cultural. În cadrul acestui proiect Uniunea Europeană. împreună cu „Europa Nostra”, o organizație la nivel european axată pe problemele patrimoniului, își unesc eforturile pentru a aprecia cele mai bune rezultate în domeniu. Proiectul care a fost depus de Republica Moldova prin Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, cu titlul „Să salvăm mărturiile trecutului pentru a construi un viitor”, reflectă viziunea Uniunii Europene asupra rolului patrimoniului cultural pentru dezvoltarea durabilă. Inițiativa proiectului a pornit dintr-un proces de sensibilizare a societății față de problemele care există în domeniul patrimoniului cultural. S-a demonstrat că problemele apar din necunoașterea de către cetățenii Republicii Moldova a unor frumoase monumente care există și dispariția sau distrugerea lor s-a întâmplat, de fapt, din ignoranță. Proiectul a avut drept scop să sensibilizeze oamenii, să le aducă la cunoștință aceste probleme. Premiul vine și ca o confirmare a angajamentelor pe care ministerul și le-a asumat prin Strategia națională de dezvoltare a culturii atunci când ne-am fixat drept obiectiv că patrimoniul național trebuie să devină o parte integrantă a politicilor de dezvoltare națională, a politicilor de identitate națională și a politicilor de dezvoltare durabilă generală a țării. Procesul de conștientizare și sensibilizare a cetățenilor față de patrimoniul cultural este un rezultat direct al acțiunilor Ministerului Culturii și al suportului din partea Comisiei Europene și a Consiliului Europei la nivel de asistență în domeniul patrimoniului cultural. Prin proiectele inițiate cu susținerea Comisiei Europene (mă refer la restaurarea Cetății Soroca, a conacului lui Manuc-Bei, la restaurarea altor monumente importante pentru Republica Moldova), populația a început să creadă în forțele proprii și în propriul patrimoniu, să cunoască mai bine acest patrimoniu.

– O să vă rugăm să vă referiți și la proiectul COMUS. Cât de reală este implementarea strategiilor urbane în țara noastră?

– Proiectul COMUS pornește, de fapt, de la un derivat al unei inițiative mai vechi a Consiliului Europei și Comisiei Europene – „Reabilitarea patrimoniului european”. Când a fost nevoie ca Republica Moldova să susțină continuitatea acestui proiect comun și să argumenteze atât la Strasbourg, cât și la Bruxelles de ce acesta este necesar la nivel de țări membre ale Uniunii Europene, cât și pentru Republica Moldova, argumentele noastre au fost că avem restanțe la nivel de reabilitare a patrimoniului, la nivel de resurse umane și de cadru legislativ. Un astfel de proiect este necesar, în special, pentru a dezvolta anumite modele. Este important ca pe parcursul perioadei pe care o cuprinde COMUS să încercăm să dezvoltăm strategii urbane în ceea ce privește protejarea patrimoniului cultural. Elementul-cheie în acest proces este cum să includem patrimoniul cultural în planurile de amenajare și în planurile urbanistice ale orașului. Importanța acestui proiect cred că este de la sine înțeleasă. Încercăm, inițial prin intermediul orașului Soroca, să edificăm un model, care pe viitor va fi dezvoltat și în alte orașe.

– Ce presupune acest model?

– În primul rând, este important ca elementele de patrimoniu cultural tradițional să fie parte a programului de dezvoltare a orașului. În al doilea rând, în baza planurilor și modificărilor, să dezvoltăm studii de fezabilitate despre cum valorificăm acest patrimoniu cultural din punct de vedere economic și social. Un element-cheie al proiectului vom avea la nivel local, în cazul dat – Soroca. Am format un grup de coordonare din diverse domenii: economic, cultural, educațional, social, din domeniul afacerilor și, împreună, vom dezvolta o strategie. Miza noastră este să dezvoltăm o colaborare integrată. Filosofia proiectului COMUS se aseamănă mult cu proiectul Ljubljana II, implementat în țările Europei de Sud-Est, acolo unde prin aceeași strategie de punere în valoare a patrimoniului și dezvoltarea studiilor de fezabilitate au fost atrase resurse impresionante pentru reabilitarea patrimoniului național. Exemple elocvente în acest sens găsim în Macedonia, Muntenegru, Croația, Albania, care pot fi luate ca reper pentru noi. Vom începe cu Soroca. Treptat, vom încerca să lărgim aria orașelor care vor să participe la activitățile civice și să-și dezvolte propriile planuri de intervenții și management. Ne propunem să implicăm cât mai multe orașe în acest proiect.

– Putem vorbi despre un dialog, o colaborare între societatea civilă și Ministerul Culturii al Republicii Moldova? Există o disponibilitate de comunicare între cele două părți?

– Ministerul Culturii este deschis pentru astfel de colaborări și voi aduce câteva exemple. Cred că pentru prima dată, în planul de activitate al guvernului veți regăsi Ministerul Culturii și la capitolul societate civilă, acolo unde am încercat să propunem noi elemente prin care să implicăm societatea civilă nu numai în procesul decizional, ci și în procesul de instrumentare a unor politici culturale și dezvoltare de servicii la nivel local. În practica europeană societatea civilă își asumă o parte din atribuții la nivel de cultură. Sigur, este un lucru care se face treptat, dar există deja anumite precedente. Voi vorbi aici și despre proiectul derulat de Fundația SOROS acum câțiva cu direcțiile de cultură la nivel local, prin care au fost promovate strategii de dezvoltare a culturii la nivel local, sau putem aminti proiectul domnului Veaceslav Reabcinschi, directorul Centrului de Politici Culturale, care a dezvoltat un proiect vizând transformarea caselor de cultură în centre multifuncționale moderne. Luând drept reper aceste exemple, vom încerca să dezvoltăm politici la nivel național. Tot aici invoc workshopul organizat în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, axat pe spațiile publice, o inițiativă pe care o desfășurăm împreună cu societatea civilă. Pentru menținerea și dezvoltarea unei colaborări eficiente cu societatea civilă, vom avea și o asistență suplimentară din partea Uniunii Europene. Primele argumente care au stat la baza aderării Republicii Moldova la Programul „Europa creativă” a fost de a oferi o nouă perspectivă instituțiilor și asociațiilor obștești pentru a lua parte la marea piață europeană în domeniul culturii. Este o acțiune pe care Ministerul Culturii o ia în calcul ca o posibilitate de a dezvolta cooperarea și parteneriatul în domeniul politicilor europene. Pe lângă faptul că acordăm asistență pentru Programul „Europa creativă”, deja de câțiva ani finanțăm proiecte la nivel de asociații obștești, oferim mici granturi asociațiilor obștești. Chiar dacă acestea nu sunt în măsură să acopere tot necesarul de finanțare, este un punct de pornire.

– Cine manifestă mai mult interes pentru proiectele pe care le desfășurați: operatorii culturali din Capitală sau cei din teritoriu?

– Nu o să fac o delimitare între operatorii culturali din republică și cei naționali/centrali. Acest interes trebuie să existe din ambele părți și dacă la anumite capitole există carențe la nivel de capacități, trebuie să lucrăm la înlăturarea acestora, pentru că ne dorim ca și la nivel local să existe asociații obștești puternice, active, care să promoveze evenimentele naționale în teritoriu. Și în programul de granturi pe care îl dezvoltă Ministerul Culturii, avem multe proiecte pe care le finanțăm la nivel local. Zilele acestea, cu suportul Comisiei Europene, organizăm misiuni de expertiză din partea Letoniei și Danemarcei în domeniul descentralizării politicilor culturale. Este o inițiativă nouă a Ministerului Culturii, prin care încercăm să ne ocupăm și de problemele partajării responsabilităților, rolului pe care trebuie să-l aibă Ministerul Culturii, rolului autorităților locale și să venim cu o perspectivă nouă asupra rolului pe care îl joacă fiecare actor al procesului cultural.

– Estimativ, când putem vorbi deja despre roadele proiectelor în derulare și ce domenii ale culturii, pentru moment, necesită mai multă implicare.

– În baza Acordului de asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, în care se regăsește și domeniul culturii, o componentă importantă este dezvoltarea, pe de o parte, a cadrului legislativ, pe de altă parte, a capacităților. Trebuie să investim mai mult în oameni în domeniul culturii nu doar la nivel de proiecte și festivaluri, ci și la nivel de competențe. Putem vorbi de un cadru legislativ perfect, dar dacă nu vom avea potențial uman care să-l instrumenteze, problemele nu vor dispărea, din contra. Spre sfârșitul anului curent – începutul anului viitor, ne propunem să creăm un centru de formare și analiză, ca să avem parte de formare continuă în domeniul culturii. De exemplu, programul NOVATECA poate fi luat drept model reușit de dezvoltare. Pe lângă faptul că programul oferă suport tehnic prin filiera de calculatoare și acces la internet, are o componentă foarte bună de instruire: investiții în capacități, fundraising (colectare de fonduri), găsirea de parteneri, dezvoltarea de afaceri etc. Astfel, biblioteca își extinde sfera de activități, gama de servicii și publicul.