Ce este cultura? (Re)definirea conceptului

„Am pus la punct un mic curs de inițiere foarte actual, o serie de 7 lecții, pe care le puteți primi pe email, în care sunt explicate noțiunile de cultură și creativitate așa cum sunt înțelese ele actualmente.(Anastasia Nurjinskaia, Specialist în comunicare al Programului de Cultură și Creativitate al UE-Parteneriatul Estic)

„Cred că este important să facem o disociere între artă și cultură, fiindcă acestea se confundă foarte des. Arta, fiind reprezentată de orice produs artistic concret, fie că este vorba de un film, un spectacol, un tablou... Cultura însă este asumarea artei într-un mod de viață, ceva mult mai complex și mai mare.” (Mihai FUSU, regizor, actor, profesor de teatru, inițiator al teatrului documentar în Moldova, initiatorul ONG-ului Art Center Coliseum, Managerul Laboratorului teatral FOOSBOOK)

Conectarea la dimensiunea europeană, o prioritate

„Actorii din cultură trebuie – pe lângă talentul pe care îl au – să se racordeze la realităţile europene. Să cunoască economia în cultură, să se ocupe de marketingul în cultură, să ştie să facă calcule cost-eficienţă, să ştie să se încadreze în această mişcare culturală internaţională și europeană în primul rând pentru a fi competitivi. Şi în acest sens, vom continua să muncim şi noi la Ministerul Culturii pentru că avem o strategie în acest sens pe care o racordăm cu colegii noştri europeni.” (Monica Babuc, Ministra Culturii)

„Vom avea în curând o analiză care ne va arăta care este starea de lucruri în privința aderării organizațiilor locale la asociațiile europene. Fie că e o chestiune de comunicare, fie că e o chestiune de mărime a taxelor de membru, cred că ne putem implica și le vom putea rezolva pentru ca organizațiile artistice din Moldova să devină membri ai asociațiilor europene.” (Tim Williams, Directorul Programului)

„Mă bucur că o parte din lucru pe care noi îl vom face la Biroul Europa Creativă va fi susţinut şi de acest program al Uniunii Europene – Parteneriatul Estic, ce ţine de partea de formare şi partea de relaţii cu diferite organizaţii. Şi ne bucură faptul că anul acesta, în luna martie, am devenit şi noi parte a Programului Europa Creativă, cel mai important program al Uniunii Europene pentru sectoarele creativ şi cultural. Ne bucură că pe lângă noi, din Parteneriatul Estic parte sunt şi Georgia, şi Ucraina. Deci avem tot spectrul şi toate posibilităţile de a participa la Programul Uniunii Europene.” (Andrei CHISTOL, Secretar de stat, Ministerul Culturii)

„Ce trebuie să facem este să scurtăm distanța. Un pas important ar fi traducerea unor cărţi foarte importante în mai multe limbi de circulaţie europeană. Foarte multe ţări din Europa au ajuns cunoscute şi au ajuns laureate la premiul Nobel pentru că au investit imens în traduceri: Polonia, Ungaria... Ungaria în genere cumpără cu rafturile titluri pentru cele mai importante edituri din Franţa, din Germania, etc. Eu sper foarte tare că acest program de traduceri va funcţiona în ambele sensuri, pentru că abia atunci devenim vase comunicante cu Europa.” (Emil GALAICU-PĂUN, poet, scriitor și editor, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania și al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, editor-șef al Editurii Cartier)

Consolidarea competitivității și capacității de finanțare în industria creativă

„Atâta timp cât noi nu avem un sistem pe care europenii sau oricare altă ţară să-l înţeleagă, funcţionalitatea, schema de funcţionare – nu mă refer aici la bani, la rulaj, ci la cum funcţionează – atâta timp cât noi nu o să punem nişte piloni, nişte instituţii cheie care să fie pe înţelesul Uniunii Europene, nu o să putem primi finanţare de la ei.” (Dumitru MARIAN, , producător și distribuitor, Președinte al Asociației „ALTFilm”, co-organizator al Festivalului Internațional de Film Anim'est)

„Avem o problemă la nivel de scriere a proiectelor și parteneriate, de aceea împreună cu alte ambasade, vom organiza aceste traininguri de instruire, mult mai focusate și mai pe înțelesul tuturor.” (Andrei Chistol)

Principalele probleme: mentalitatea învechită și lipsa capacităților instituționale

„La nivelul direcţiei artistice, avem nevoie de schimbarea de generaţie. Unii directori conduc teatrele de 20-25 de ani şi le conduc aşa cum le-au condus atunci când erau tineri. Numai că energia a plecat, au rămas principiile, a rămas viziunea. Teatrul nostru nu participă la nici un festival important european, la nici măcar un eveniment regional. Dacă am privi onest, avem impresia că toate spectacolele sunt făcute de una şi aceiaşi persoană. Mă întreb, cine este autorul acestor spectacole? Aş zice că banalitatea, plictiseala, lipsa de dragoste şi de timp acordată creaţiei.” (Mihai Fusu)

„Eradicarea pirateriei este o componentă crucială pentru a avea distribuție de film. Producătorul de produs cultural trebuie să aibă spațiu pentru a activa nestingherit. Astăzi, de exemplu, nu poți să aduci filme în Republica Moldova, pentru că toate sunt disponibile pe internet.” (Dumitru Marian)

„Trebuie să identificăm oameni care să poată să gândească, să poată să ceară, să vorbească engleza, să știe cum se scrie un proiect. Ne trebuie să existe o instituție care să poată comunica cu oamenii care știu cum se fac lucrurile. Sunt oameni din domeniul culturii, chiar din minister, pe care i-am auzit întrebându-se pentru ce ne trebuie acest Centru Național al Cinematografiei, că banii sunt necesari pentru a plăti mai degrabă pensiile și alte plăți sociale. Partea cea mai proastă este că la noi, cultura este percepută în primul rând din perspectivă a consumului. Atâta timp cât noi nu putem depăși această mentalitate, nu se va dezvolta nimic.” (Dumitru Marian)

Statul, creator de politici manageriale (și atât)

„Ministerul Culturii nu trebuie să facă festivaluri. Statul trebuie să susţină mai ales acele organizaţii culturale care vor să facă bani din asta, oamenii care vor să aibă această activitate ca full time job.” (Dumitru Marian)

„Avem nevoie de o schimbare a managementului în sistemul teatral. Neapărat, trebuie să se aleagă managerii prin concurs, nu să fie numiţi. Iar fiecare teatru are nevoie de un caiet de sarcini bine pus la punct de către Ministerul Culturii. O ţară fără artişti este tristă, dar fără o politică managerială deşteaptă, sigură, artiştii nu pot nici să apară, nici să dăinuie şi nici să fie continuitate.” (Mihai Fusu)

Management cultural prin crearea unor entități intermediare

„Dacă vorbim de Centrul Naţional de Cinematografie, care trebuie să fie creat în Republica Moldova, el nu trebuie să aibă 130 de funcţionari, cum are CNC din Franţa. Trebuie să aibă, doi, trei, patru, cinci funcţionari. Dar aceşti funcţionari, acest Centru într-un an de zile o să aducă în RM investiţii sub formă de coproducţie, sub formă de vânzări de bilete de film, care vor fi de 15 ori mai mari decât banii investiţi în costurile operaţionale, costurile administrative pe care le-ar cheltui astăzi Republica Moldova pentru întreţinerea acestui Centru.” (Dumitru Marian)

„Totuși, rolul statului nu este de a se implica în management, ci de a sprijini. Mai departe, trebuie creată o structură independentă care să ofere finanțarea și să se afle la distanța mâinii întinse.” (Mihai Fusu)

Tinerii artiști, un potențial aparte

„Avem o educaţie artistică în Academia la Arte care lasă de dorit, deci nu pregăteşte tinerii artişti. Nu îi pregăteşte pentru a fi abili de a se manifesta, de a se dezvolta într-un plan european. De asemenea, lipseşte o piaţă de artă care ar asigura artiştii cu un venit propriu, pentru a nu pleca în alt domeniu, a nu se reprofila sau a nu emigra.

Pentru a pune la punct aceste lucruri se cere de creat o infrastructură, se cere de creat nişte programe de mobilitate, de cooperare internaţională pentru a face schimb de experienţă cu colegii din alte ţări şi se cere de pus la punct educaţia artistică de la noi. Doar atunci vom avea artişti noi care vor produce lucrări relevante pentru contextul social de la noi.” (Vladimir Us, curator, artist vizual, director al Asociației Oberlicht, profesor la Colegiul de Artă Igor Vieru)

Cartografierea culturală

„O soluţie ar fi să elaborăm nişte strategii culturale pentru toate localităţile, toate municipiile, oraşele din Moldova. Fiecare municipiu sau oraş să îşi creeze propria sa strategie. Aşa cum Chişinăul are o strategie pentru transportul public, trebuie să existe una şi pentru domeniul culturii. O strategie ar putea cartografia, ar putea evalua diferite resurse disponibile pe plan local şi ar putea fi create mecanisme de implicare a acestor actori pe plan local şi de implicare a resurselor şi de a pune în valoare anumite lucruri importante dintr-o localitate.” (Vladimir Us)

Valoarea asistenței europene pentru Republica Moldova

„Acest proiect al Uniunii Europene cu Parteneriatul Estic plasează cultura printre factorii foarte importanţi de dezvoltare durabilă, economică şi socială a ţării. Acest lucru se va face prin intermediul formării de abilităţi a oamenilor de cultură de a obţine granturi, de a obţine finanţări ale proiectelor lor, care – fără îndoială – vor însemna succese, inclusiv comerciale.” (Monica Babuc)