Toni Attard, director de strategii la Consiliul de Artă din Malta:

Să începi un proiect și să-l realizezi cu succes atunci când încă nu există condiții: „Totul e să-ți construiești niște rețele și alianțe, să-ți găsești 'campionul' -- care, adesea, se află în afara sferei tale. Trebuie să ținem minte că, totuși, cultura se face și în afara cadrului unor politici culturale. Iar alteori, chiar și în lipsa lor. De asemenea, odată ce ai obținut un succes, împărtășește-l cu alții.”

Cum să abordăm cultura și să adoptăm o strategie potrivită timpurilor noastre: „Nu este vorba de faptul că muzeele trebuie să se unească, sau bibliotecile să se unească. Este vorba de coalizarea muzeelor, bibliotecilor și a altor instituții culturale toate la un loc. Noi, cei din cultură, suntem o comunitate foarte mică.”

Despre provocarea de a aduce schimbări în cultură: „Schimbarea în cultură se poate produce indiferent de mărimea bugetului sau a ariei de aplicare a proiectului. Întrebarea e dacă ne putem convinge să-i acceptăm pe cei care pot duce la o schimbare culturală. Orice conducere culturală e unică, însă merită acele 'sânge, trudă, lacrimi și sudoare' de care este nevoie pentru a reuși.”

Pe scurt: „Vestea proastă e că nu există o formulă magică. Vestea bună e că poți crea ceva care să funcționeze pentru tine și, cel mai important, pentru cei din jurul tău.”

Capcane ascunse de care trebuie să fim conștienți ca lideri culturali: „Să te asiguri că nu ești singur în acest proces -- trebuie ca și comunitatea să-și dorească acea schimbare. Asigură-te că nu devine visul tău personal.”

Despre implicarea autorităților în liderismul cultural: „Guvernele trebuie să facă cât mai puține în cultură, cu scopul de a crea un spațiu pentru ca cei din afara guvernului să facă mai multe.”

Cum rămâne cu industriile culturale și creative în țările sărace, cu un venituri foarte mici? „Un răspuns sigur (și singur) nu există. Dar, oricum ar fi, oamenii cheltuiesc bani pe ceva. Dacă nu există o piață de desfacere, o nișă pentru cultură, atunci trebuie să te întrebi: 'Oare e timpul să-mi fac bagajele și să plec?' Nu e neapărat un lucru rău, când oamenii pleacă din țară ei creează diversitate și cheia e să te (re)gândești cine ești la acel moment dat.”

Tim Williams, directorul programului Cultură și Creativitate UE -- Parteneriatul Estic, spune că multe din aspectele de mai sus vor fi abordate la modul practic în cadrul seminarelor pentru lideri culturali: „Având în vedere specificul liderismului cultural, am conceput acest program ca pe o serie de seminare scurte, cu durata de o zi, însă foarte specializate și care să dezvolte anumite abilități concrete.”

Pentru a deveni lider cultural trebuie să faci schimbarea în tine și în ceilalți

Angela Stafii, psihologă și specialistă în dezvoltare personală, spune că există o legătură între calitatea de lider și capacitatea omului de a (se) schimba: „Există un specific în momentul în care lucrezi cu oamenii din cultură, care trebuie luat în calcul, dar liderul în general ține de un anumit stil de muncă. Ce mi se pare important, spre deosebire de alte domenii, este capacitatea de a demonstra importanța -- acum, la moment, în Moldova -- a activităților culturale, a proiectelor culturale și a culturii în general, pentru a putea schimba ceva în țară. Și atunci, accentul cade mai degrabă pe capacitatea liderului de a persuada, de a demonstra că acțiunile pe care le face au un impact asupra societății.”

„Dar în rest, liderismul cultural nici măcar nu ține întotdeauna de a fi un manager. Pentru că putem avea lideri culturali care aparent nu au de a face cu cultura, dar care schimbă mentalități, provocând mișcări sociale benefice”, mai spune Angela Stafii.

Liderii culturali: manageri sau surse de inspirație?

Și una, și alta. Potrivit specialistei, trăsăturile de lider pot fi (și trebuie) dezvoltate: „E bine să facem diferența dintre ceea ce se numește industriile culturale, care e business cultural și unde e nevoie de management -- și aici sugestia e ca lider să devină un manager, nu un artist, pentru că un om de artă are altă treabă de făcut -- și liderismul cultural ca ambasadori care vorbesc despre cultură.”

„În ce privește Moldova, cred că avem puțini manageri ai instituțiilor culturale care au abilitățile necesare. Nu înseamnă că ei nu există, ci că merită să facem consolidarea capacităților. Iar liderismul cultural este mai degrabă inspirație decât capacități pe care le poți învăța, pentru că ei sunt oamenii care aduc schimbarea. Cultura nu este doar artă, este mult mai mult de atât; iată de ce pentru mine un lider cultural este o persoană care produce schimbarea în modul de gândire sau de acțiune al oamenilor. Trebuie să avem destulă inspirație și să putem visa -- și perseverență să împlinim acele visuri.”

Mai multe oportunități de relaționare cu alți oameni de cultură

Vasiluța Vasilache gestionează centrul cultural independent Cocoșul Roșu, care realizează ateliere pentru copii și adulți, sesiuni de creație spontană de tip 'jam session' și este, în cuvintele ei, un spațiu deschis pentru cultură. Ca manager cultural, a venit la seminar pentru ca să dobândească mai multe abilități sau instrumente cu care să opereze, ea învățând până acum din mers:

„Când am pornit treaba cu Cocoșul Roșu nu m-am gândit că trebuie să fac ceva anume -- e o pasiune a mea, la care am zis 'hai să o facem'. Până la urmă, e important să ai o echipă cu care să lucrezi și care să privească toți în aceeași direcție, e vorba de entuziasm și de trăirea lăuntrică. Iar genul acesta de evenimente ne asigură cu ocazii de a face cunoștință cu o mulțime de oameni de artă: poate că nici nu știi, dar peste gard e cineva la fel de pasionat și vrea să facă anumite chestii pe care le faci și tu -- iată, acestea le puteți face împreună.”

Pentru Dumitru Marian, producător și director al Asociației AltFilm, seminarele de liderism cultural prezintă avantaje chiar și pentru cei inițiați în domeniu, datorită formatului în care sunt realizate. „Comunicând cu alți oameni care fac, în principiu, același lucru, dar pe alte domenii, te ajută să-ți reamintești niște lucruri pe care le știai, dar nu le aplicai. Sau, de exemplu, când vin niște oameni din afară, informațiile pe care le aduc sunt foarte compacte și ușor aplicabile -- sunt ca niște motto-uri sau reguli care te ajută enorm.”

„Agenda este destul de atractivă și bine făcută, pentru că atinge anume problemele sau activitățile pe care, în calitate de manager cultural, le ai. Apoi, este posibilitatea de a lucra la fiecare seminar în baza unui proiect (pentru că ni se solicită un proiect pe care fie îl ai în cap, fie e în desfășurare deja). O să vină un om care vine din afară care știe cu ce 'se mănâncă' fondurile europene și o să lucreze concret pe proiectul tău, și acesta este un lucru absolut util.”

Proiectul pe care vrea să-l dezvolte Dumitru Marian țintește la comunitatea cineaștilor din Moldova, oferindu-le o platformă practică care să conțină un calendar interactiv al evenimentelor, o listă actualizată a oportunităților de finanțare (burse, 'travel grants'), dar și o bază de date a profesioniștilor din domeniu de tip 'match-making', între altele.

Semnalarea problemelor către autorități

În același timp, el este de părere că dincolo de aceste avantaje imediate ale programului de liderism cultural, există altele mai puțin vizibile, însă nu mai puțin importante, cum ar fi participarea la programele finanțate din fonduri europene: „Pe de o parte, beneficiarii seminarelor pot deveni mai competitivi și își pot îmbunătăți CV-urile. Pe de altă parte, astfel de seminare vor genera niște discuții la tema 'de ce nimeni din Moldova nu a candidat până acum la programul Europa Creativă?'” Una din explicația este faptul că programul solicită 50% finanțare proprie, e de părere Dumitru Marian:

„Ca director de asociație, nu am acum acești bani pentru a implementa un proiect; în plus, nu există finanțări la nivel de stat și nici nu acea lege a sponsorizării, prin care poți găsi finanțare în altă parte. Dar iată că după aceste seminare, când vor fi făcute niște totalizări, care vor fi trimise inclusiv la Ministerul Culturii, mă aștept că va fi dezbătută această chestiune. Pentru că altfel, nu e ușor să aduni împreună atâția manageri culturali cărora să le ceri opinia.”

Experiența colaborării și interacțiunii cu alți lideri culturali este 'un bun pedagog'

Anna Dubeli, de la portalul de evenimente Locals.md, înclină mai curând spre management cultural. Pentru ea, un program de liderism cultural trebuie să conțină nu doar teorie, ci și practici care să ofere o inițiere în cunoștințele și abilitățile de lider și, eventual, o aprofundare ulterioară a acestora.

„Astăzi am învățat să identificăm o seamă de probleme cu care ne confruntăm și să înțelegem din ce sunt compuse ele. Nu doar să spunem că nu avem bani pentru a promova și a dezvolta cultura, ci și să înțelegem că nu doar banii sunt problema. Sau, uneori, poate chiar deloc nu sunt banii problema.”

„Principala lecție învățată este că trebuie să facem totul pentru a depune dosarul la programul Europa Creativă -- indiferent că vom primi acele granturi sau nu -- iar Moldova să participe astfel nu doar în teorie, ci și în practică.

Oreste Dabija, de la Ministerul Culturii, a găsit mai multă utilitate în istoria din spatele creării setului de politici culturale ale Maltei: „Chiar dacă apreciez activitățile practice și lucrul acesta în grupuri, îmi plac prezentările mai teoretizate, respectiv prezentarea expertului din Malta mi-a plăcut mai mult. Modul în care o țară mult mai mică ca Moldova a reușit să-și creeze o strategie culturală și să aducă cultura pe agenda politică, pe agenda dezvoltării durabile a statului și chiar să implementeze această strategie cu succes.”