“Creativitatea a devenit o resursă progresivă și competitivă nu numai pentru sectorul antreprenorial, dar și pentru autoritățile locale, devenind un obiectiv important în politicile de dezvoltare a regiunilor. Prima destinație pentru dezvoltarea acestor politici este orașul. În acest context, hub-urile și 'cluster'-ele au un rol important”, menționează Michal Hladky, directorul Industriilor Creative din Kosice, Slovacia. Ca și colegul său din Slovenia, Luka Piskoric, expertul argumentează că “susținerea și colaborarea cu hub-urile și clusterele au un impact direct asupra economiei și culturii locale”. Mai exact, “clusterul are beneficiul de a fi dinamic și creează o atmosferă antreprenorială, stimulând concentrarea anumitor capacități și experiențe. De asemenea, este un mediu propice pentru inovații și pentru dispersia acestora prin socializarea informală și interacțiunea cu actorii locali.”

Interacțiunea și comunicarea – cum și cu cine se face?

Experta britanică Lia Ghilardi, care a dirijat un atelier la tema „Cartografierea potențialului cultural și creativ al orașului”, este de părerea că socializarea, conectarea și abordarea comună, interactivă sunt importante și fac ca lucrurile să meargă mai bine. Aceasta accentuează: “Noi nu construim orașul doar pentru politicieni sau vizitatori. Ministerul Culturii deține cheia – miniștrii rareori discută cu departamentul de planificare și alte departamente și subdiviziuni, organizații sau instituții. Astfel, reiese că autoritățile se tem să-și asume riscurile”. Astfel, ea conclude că „factorii de decizie, vizionarii și creatorii la nivel local sunt cei care trebuie să comunice între ei. Numai un asemenea grad de deschidere și diversitate poate fi inclus în noțiunea globală a unui oraș creativ.”

Strategia de dezvoltare a unui oraș creativ

“Trebuie să regândim activitățile economice și să creăm altele noi și interactive. Acestea vin din sectorul creativ și cultural și duc spre inovații.” Aceasta este părerea lui Philip Kern, expertul internațional care a încercat în sesiunea sa de workshop să explice cum arta și cultura în orașe și regiuni duc la dezvoltarea socio-economică locală. Conform acestuia, „trebuie să se acorde o importanță resurselor localității, începând cu dezvoltarea culturii și industriei creative în ansamblu și încheind cu monumentele culturale, mediul artistic, instituțiile de cultură și exponenții acestora”. De asemenea, acesta a subliniat: „Cultura este o parte a economiei Uniunii Europene. Astfel, statisticile UE arată actualmente că s-au investit 50 mil. euro în diverse proiecte culturale, iar 17 agenții au propus strategii în domeniul creativ și cultural. Aceasta înseamnă că în timp, atestăm o creștere a interesului pentru acest domeniu”.

Cristina Farinha, experta internațională din Portugalia, a finalizat și a concluzionat cu prezentarea rezultatelor Studiului Local privind Industriile Creative în Republica Moldova. Aceasta a menționat că există progrese în domeniul de design și modă, cinematografie și co-producere, programele naționale de finanțare, dar și concentrarea pe resurse, investiții în dezvoltarea publicului și mentalității, atragerea audienței acestuia, crearea și susținerea hub-urilor antreprenoriale și creative, dar și datele concrete despre unde sunt talentele și ideile creative - trebuie să fie în concordanță cu noțiunea de dialog și colaborare. Aceasta a subliniat: “Comunicarea între diferiți factori determinanți este importantă, pentru că avem idei, oameni, dar zero donații în cultură. Astfel, autoritățile -- atât centrale, cât și locale -- își au și ele rolul lor în procesul de colaborare și comunicare pentru susținerea și construirea orașelor creative.”