„EREVAN – CAPITALA MONDIALĂ A CĂRŢII 2012 “

Rezumat

Capitala Mondială a Cărţii este un titlu conferit de către UNESCO unui oraş, întru recunoaşterea calităţii programelor sale de promovare a cărţilor şi a lecturii, precum şi dedicaţia tuturor actorilor din industria cărţilor. Erevan a fost desemnat Capitala Mondială a Cărţii în anul 2012. În acelaşi an, Armenia a sărbătorit 500 de ani de la tipărirea primei cărți în limba armeană. Campania de advocacy pentru promovarea cititului intitulată „EREVAN – CAPITALA MONDIALĂ A CĂRŢII 2012“ iniţial a fost concepută pentru a aborda declinul ratelor de citire de la nivel naţional. Mai târziu, conceptul programului a fost modificat pentru a pune în evidență realizările culturale şi spirituale ale Armeniei din ultimii 500 de ani. Unele dintre scopurile generale ale campaniei au fost: readucerea cititului în inima culturii armenești, revitalizarea rolului literaturii şi sporirea importanţei acesteia în societate.

Descrierea campaniei

Campania a fost lansată în aprilie 2012 şi a durat opt luni. Un accent deosebit a fost pus pe copii şi tineri. Campania Capitala Mondială a Cărţii 2012 a reunit bibliotecarii, editorii, scriitorii, organizaţiile societăţii civile, structurile guvernamentale municipale şi naţionale şi asociaţiile profesionale (jurnalişti, artişti, bibliotecari).

Sloganul campaniei a fost „Book your Future“ (Prin lectură către un viitor mai bun)

Campania a fost formată din mai multe componente:

Evenimente offline în aer liber şi în interior – acestea au avut drept scop sensibilizarea cititorilor şi mobilizarea populației pentru a promova obiceiul de a citi şi acţiunea socială. De exemplu, în cadrul Festivalului lecturii, organizat în aer liber, oamenii au donat cărţi bibliotecilor din satele şi oraşele de lângă hotarele ţării.

Evenimente cu prezenţa experţilor - conferinţe, ateliere de lucru şi şedinţe, unde au fost discutate probleme legate de dreptul de autor, traducere, libertatea de exprimare, genocid şi au avut drept scop schimbul de cunoştinţe şi informaţii, de schimbări instituţionale în domeniu legislativ, precum şi iniţierea unui dialog între societatea civilă şi guvern. De exemplu, cea de-a 41 conferinţă ştiinţifică a Comitetului Internaţional pentru Cultură şi Educaţie (CICE) a Consiliului Internațional al Muzeelor (CIM), cel de-al 6-lea Forum al Tuturor Cititorilor din Armenia, cu participarea reprezentanţilor Diasporei armene din 22 de ţări.

Campanie de promovare internaţională a artei şi culturii armene – târguri, festivaluri şi expoziţii internaţionale, care au avut drept scop sensibilizarea opiniei internaţionale privind patrimoniul Armeniei şi promovarea literaturii armenești la nivel internaţional. De exemplu, participarea la Târgul Internațional de Carte pentru Copii de la Bologna. Armenia a prezentat literatura naţională pentru copii, a organizat evenimente speciale cu ocazia a 500 de ani de la tipărirea primei cărți în limba armeană.

Campania a fost finanţată de Naţiunile Unite, Fondurile Diasporei şi parţial de municipalitatea Erevan. Ţinem să menţionăm că cea mai mare parte a finanţării (din partea Diasporei, ONG-urilor internaționale) a fost atrasă deja după lansarea campaniei.

Comunicare: Publicitate exterioară, mass-media socială şi anunţuri sociale. Acțiuni de promovare din partea bibliotecilor, buletine informaționale și publicitate pe site-urile locale de ştiri.

Campania a pus accentul pe evenimente şi activism, şi nu pe metode pasive de sensibilizare. În organizarea evenimentelor a fost implicat un număr mare de tineri, Ministerul Culturii împreună cu autoritățile municipiului Erevan au încurajat tinerii şi personalul instituţiilor de învăţământ (profesori, bibliotecari) să ia iniţiativa în mâinile lor şi să întreprindă activităţile după placul şi viziunea proprie. Ca urmare, campania a fost neoficială, inovativă şi a oferit oamenilor sentimentul de proprietate şi mândrie de a fi parte la eforturile naţionale.

Orientarea atenției publicului asupra lecturii, artelor şi literaturii, precum programele şi evenimentele de lectură organizate de părinţi, profesori şi bibliotecari au jucat un rol decisiv în sporirea popularităţii lecturii şi sensibilizării culturale.