Când analizaţi forţele externe, luaţi în calcul nu doar impactul lor asupra dvs. şi asupra organizaţiei, ci şi influenţa asupra beneficiarilor campaniei, donatorilor şi altor actori. Care va fi influenţa forţelor externe asupra părţilor interesate când veţi da start campaniei, şi ce va însemna pentru fiecare persoană implicată această schimbare a contextului extern.

Grupurile de bază cu autoritate sau influenţă la nivel național sau regional pot fi:

• Partidele și politicienii (aleși, numiți) în guvernul oficial

• Funcţionarii publici

• Organizațiile religioase și liderii acestora

• Asociații de afaceri şi societăți comerciale mari

• Avocați, judecători, medici, cadre universitare, profesori și alți profesioniști

• Mass-media - inclusiv TV, radio, presa scrisă, reviste

• Organizațiile de consumatori și grupurile de consumatori

• Grupuri de femei

• ONG-uri și organizațiile societății civile

• Instituții regionale - UE, grupuri comerciale regionale, etc.

• Instituţii internaţionale – Banca Mondială/FMI, Organizaţia Mondială a Comerţului, agenţiile ONU, etc.

Din lista de mai sus trebuie să-i identificăm pe cei care pot fi interesaţi de problema noastră, să le evaluăm rolul, să-i identificăm pe cei ce pot fi influenţaţi negativ, sau cei care au constrângeri cu privire la campanie?

Părțile implicate în campania de advocacy sunt de obicei divizate în 4 categorii:

Ţintele:

• factorii de decizie; persoanele care au puterea de a face schimbările necesare;

• persoanele care au influenţă asupra factorilor de decizie

Constituenții:

• persoanele cu care şi pentru care lucraţi;

• cei care, conform așteptărilor, vor beneficia de activitățile dvs. advocacy

Aliaţii:

• persoanele care împărtăşesc aceleaşi scopuri ca și dvs. şi vă pot ajuta să influenţaţi factorii de decizie

Oponenții:

• cei care se opun la ceea ce doriţi să realizaţi şi încearcă să vă împiedice să obţineţi schimbările dorite

În sfârşit, trebuie să identificăm actorii care pot afecta iniţiativa, şi cei care pot influenţa soluţia.

Cea din urmă analiză despre care vom vorbi este numită Cartografierea puterilor. Cartografierea puterilor arată ce  puteri sunt necesare pentru a ne atinge scopul. Cartografierea puterilor este deosebit de utilă pentru construirea coaliției (cu cine ar trebui să dezvoltăm o relație) și pentru mobilizarea cetățenilor (pe cine putem folosi pentru a determina oamenii să se alăture cauzei). Scopul este de a cartografia vizual relațiile dintre oameni, organizații și instituții într-un anumit context, pentru a înțelege valoarea acestor relații. Când efectuăm cartografierea puterilor, noi identificăm oamenii-cheie, care au puterea de a schimba lucrurile, și schiţăm relațiile dintre ei pentru a vedea cum și prin cine putem ajunge sau influența categoria-ţintă pentru a face lucrurile potrivite. Uneori, cartografierea puterilor poate ajuta la identificarea unor entități terțe, de care nu ați ținut cont anterior.

Să presupunem că am identificat un primar local, Maria, în calitate de persoană-ţintă importanță, capabilă de a influența. Indicați toate punctele de contact, la care vă puteţi gândi, care vă vor ajuta să ajungeți la Maria și analizați imaginea în ansamblu pentru a vedea ce relații există între aceste persoane și instituții. Să ne imaginăm că soțul Mariei, cel mai bun prieten al ei, şi câțiva angajați din primărie cântă într-un cor local. Chiar dacă Maria nu cântă, corul local totuşi are o influenţă mare asupra ei. Să ne imaginăm că și conducătorul corului are legătură directă cu dvs. sau organizaţia dvs.

Analizaţi harta. Concentraţi-vă asupra actorilor cu cele mai multe conexiuni sau care sunt cei mai importanţi pentru ţintă. Evidenţiaţi aceste relaţii şi elaboraţi o strategie de abordare a acestora. Pentru procesul de elaborare a strategiei, ar putea fi util să extindeţi aceste relaţii.

Harta puterilor este primul pas către elaborarea strategiei de advocacy a organizaţiei. După finalizare, harta va putea fi folosită pentru a decide cum şi unde trebuie de acţionat. Vom discuta aceasta în videoclipul următor.