În anul 1929 a fost publicată cartea „Revolta maselor”, scrisă de filozoful și sociologul José Ortega y Gasset. În cartea respectivă acesta se plânge de „masele” care pun mâna pe puterea publică și ajung să aibă un nivel de trai care era anterior disponibil doar unor persoane selecte.

Subiectul divizării culturii în cultură de masă și cultură înaltă a fost preluat de Max Horkheimer și Theodor Adorno. Ei sugerează utilizarea termenului „industria culturii” pentru a descrie aparatul industrial de producere a unor inovaţii uniforme și standardizate în domeniul artei, picturii, literaturii, cinematografiei, etc. Conform opiniei lor, reprezentările în serie venite dintr-o astfel de industrie nu au elemente valoroase de referință și de cultură, ci mai degrabă ajută la detașarea de la problemele cotidiene, la inhibarea inițiativei și creativității. Printre altele, critica lor se referă și la genurile ușoare cum sunt filmele și desenele animate.

Ulterior, cercetătorii au văzut în cultura populară nu doar un produs pe care industria îl oferă „maselor” pasive, ci un câmp pentru creativitate și reflectare a proceselor și schimbărilor sociale. De exemplu, o tranziție către toleranța față de diferite rase s-a observat în cultura populară în timpul anilor `50 – pe când în desenele animate „Tom și Jerry” din anii `50 – o femeie afro-americană era prezentată ca și o menajeră a cărei mână în mănușă albă apărea din când în când în cadru pentru o clipă. Până în anii 2000, Halle Berry, James Fox și Denzel Washington, respectiv, au primit Oscarul pentru cel mai bun actor.

Pe lângă aceasta, mijloacele de comunicare în masă sunt utilizate tot mai mult în scopuri educaționale. Formatul de divertisment educativ, care combină educația și divertismentul, devine tot mai des utilizat. De exemplu, seria de documentare „Through the Wormhole”(„Prin gaura neagră”) cu participarea lui Morgan Freeman examinează cele mai profunde mistere ale științei moderne, dar totodată se bucură de o mare popularitate printre spectatori, după cum s-a dovedit datorită nominalizării sale la premiile Emmy.

Starurile mondiale pop, cum sunt Lady Gaga, David Beckham, Shakira, Rihanna atrag mai multă atenție oamenilor – mai ales tinerilor – decât o fac politicienii. Și asta în timp ce opiniile tinerilor din secolul 21 vor juca cu adevărat un rol mai important în politica și economia diferitor țări. Potențialul culturii, ca și expresie a noilor idei și forme de creație de către tineri, nu poate fi supraestimat.

În plus, apariția noilor mijloace a schimbat rolul auditoriului în interacțiunea sa cu cultura. Simpla recepționare a produsului este deja completată de participarea activă și contribuirea la crearea acestuia. Astfel, Justin Bieber a ajuns în atenția producătorilor atunci când video-urile sale de amator au câștigat popularitate pe YouTube (https://www.youtube.com/watch?v=KJWZSEkCrAM). În același fel, publicarea pe internet a seriei Emoji-nation de către artista de origine ucraineană Nastya Nudnik, care schimba în mod ironic sensul unor picturi renumite a atras interesul internațional