Planul de afaceri este un document detaliat care oferă suficientă informație cu privire la componentele strategice și funcționale ale unei afaceri internaţionale în domeniul artei. Planurile de afaceri variază în funcție de dimensiuni – de la câteva pagini, la câteva capitole. Planul trebuie scris într-un mod care să reflecte 4 puncte de vedere esenţiale:

• Punctul de vedere al antreprenorului: Este acest plan atractiv pentru noi în calitate de antreprenori, satisface așteptările, scopurile și competențele noastre?

• Punctul de vedere al clienților/publicului: Cine va cumpăra, participa, vedea, cheltui bani și timp anume pentru acest produs sau serviciu creativ?

• Punctul de vedere al investitorului: De ce s-ar implica un investitor străin în această afacere nouă?

• Punctul de vedere al partenerului: Care sunt potenţialele beneficii pentru colaboratori și actorii externi în cazul în care se alătură noii afaceri?

Putem diviza structura generală a planului pentru o nouă afacere în domeniul artei în patru părți principale, pe care le explic în detalii în cartea mea Antreprenoriatul internațional în domeniul artei (2016) și Managementul strategic în domeniul artei (2012):

• Partea introductivă. Aceasta include sumarul executiv și o scurtă prezentare a întreprinderii care activează în domeniul artei – misiunea, viziunea, scopurile, domeniile de program, avantajul competitiv și unicitatea sa, bunurile și serviciile culturale pe care le oferă și viitoarele direcţii de activitate.

• Partea analitică. Oferă probe suficiente cu privire la rezultatele cercetării micro și macro mediului extern, inclusiv identificarea posibilităţilor antreprenoriale sau sociale. Rezultatul analizei industriei și a pieței identifică nivelul de concurenţă, barierele de intrare pe piață, dimensiunea și segmentarea potențialei piețe.

• Partea conceptuală. Include descrierea posibilităţii, motivele și motivația principală pentru înființarea unei întreprinderi în domeniul artei și explicarea minuțioasă a ideii în corespundere cu tendinţele, posibilitățile și necesitățile externe.

• Partea operațională. Această parte cuprinde domeniile funcţionale de bază ale operațiunilor creative și antreprenoriale cum ar fi: gestionarea procesului creativ, a societății, marketing, finanțe și alte funcții interne.

A doua parte din video este dedicată strategiilor de cooperare și colaborare intersectorială în domeniul artei, considerate surse puternice de idei inovatoare și noi modele de afaceri. Astfel, elaborarea planurilor de afaceri într-un mediu de colaborare și cooperare intersectorială în domeniul artei are o mai mare eficiență.

Cooperări intersectoriale

Puterea organizațiilor și proiectelor de artă și cultură în sec. XXI, influența acestora și modelele de afaceri de succes depășesc însăși arta și creativitatea și vizează alte ramuri ale industriei și domenii societale. Termenul de „crossover” se referă la experienţele cooperării intersectoriale dintre formele de artă și ramurile industriei creative, precum și dintre artă, cultură și alte sectoare, cum ar fi: organizațiile comerciale, companiile tehnologice, planificarea și dezvoltarea orașului, instituțiile de învățământ și instruire, organizațiile care se ocupă de durabilitate și multe altele. Vom analiza esența și beneficiile unora dintre aceste forme de cooperare intersectorială.

• Cooperarea dintre ramurile industriei creative

Frumusețea ramurilor industriei creative constă în conexiunea lor reciprocă și în faptul că multe modele de afaceri din domeniul artei se bazează anume pe această conexiune. Cooperarea intersectorială oferă posibilități de combinare a noilor cunoștințe, permite apariția de noi produse și devine o sursă pentru o companie nouă care are un scop de afacere sau social și care prestează servicii mult mai bune clienților și beneficiarilor. Este important de menționat că dezvoltarea industriilor creative produce rezultate de cooperare intersectorială în dezvoltarea economică a unei regiuni sau oraș: de ex.: un festival cultural este un catalizator pentru dezvoltarea economică a lanțului hotelier, serviciilor de transport, restaurantelor locale și altele. Acesta se mai numește efectul de „extindere” a culturii și artei – „procesul prin care activitatea în domeniul artei și industriilor creative are un impact ulterior mai amplu asupra unui teritoriu, societăți sau economii prin abundența conceptelor, a ideilor, a competențelor, a cunoștințelor și a diferitelor tipuri de capital.”

• Colaborarea dintre organizațiile de artă, de afaceri, de cercetare și educaționale

Exemple de acest tip de colaborare sunt incubatoarele și acceleratoarele pentru antreprenorii începători. În timp ce incubatoarele sunt asociate cu organizaţiile non-profit sau universităţi a căror transformare în valoare monetară a produsului poate dura câțiva ani, acceleratoarele sunt o modalitate mai rapidă de a transforma ideea într-un produs comercial. De regulă, acceleratoarele caută întreprinderi noi cu potențial înalt de dezvoltare, unde mentorii sau formatorii oferă servicii, spațiu, informații în schimbul unor acțiuni în cadrul noii companii.

• Cooperarea dintre artă, cercetare și tehnologie

Clusterele creative sunt una dintre formele acestui tip de colaborare. Termenul se referă la concentrarea geografică a organizațiilor în industriile creative într-un mod de comasare a resurselor comune pentru optimizarea producției generale și diseminarea produselor creative. Clusterele creative ajută la introducerea culturii și artei în alte domenii, precum cercetările, știința, tehnologia, mediul, afacerile și altele. Clusterele creative reprezintă o formă importantă de colaborare deoarece creează noi legături și cooperări, ajută la explorarea resurselor dintr-o anumită locație și la sinergizarea competențelor dintre organizațiile implicate, care împărtășesc aceleași necesități și posibilități, obstacole și riscuri.

• Cooperarea dintre artă și sectoarele sociale

Exprimarea prin artă și creație poate schimba multe dintre ipotezele societății, deoarece astfel putem genera noi idei, inspira și crea viziuni, cataliza gândirea critică. Arta poate servi drept modalitate de sensibilizare asupra problemelor care ne afectează viața de zi cu zi, cum ar fi justiția socială, ecologia, sănătatea publică, abuzul de droguri, șomajul și multe altele. Arta devine un efort conștient de a facilita și participa la schimbarea socială în domenii precum: arta și terapia muzicală, cultura și durabilitatea etc.

• Cooperarea dintre artă, cultură și dezvoltarea în ansamblu a orașului

Abordarea integrată a planificării orașului în secolul XXI nu separă sectorul artistic de cel cultural, ci le reunește în alte strategii de dezvoltare a orașului, de exemplu strategia de dezvoltare economică, planul de gestionare a mediului, planul social și altele.

Noțiunea de „oraș creativ” și „organizare creativă a spațiilor publice” nu doar evidențiază relațiile intersectoriale dintre artă și alte domenii sociale și economice, dar și poziționează arta, cultura și creativitatea în esența durabilității și în viața fericită a orașelor noastre.

Care este diferența dintre conceptul de „oraș creativ” și „organizare creativă a spațiilor publice”?

• „Orașul creativ este locul unde poți beneficia de posibilităţi de a gândi, planifica și acţiona într-un mod creativ: acesta este rolul sectorului public și anume de a asigura condiții pentru ca acest lucru să se întâmple, pentru a fi un facilitator” (Charles Landry). Acesta pune accentul pe faptul că dezvoltarea artei, culturii și creativității este în general importantă pentru viitorul orașelor noastre.

• Conform spuselor prof. Ann Marcusen: Organizarea creativă a spațiilor publice este o strategie inițiată pentru a revitaliza cartierele, pentru a crește numărul locurilor de muncă și a investițiilor private. Aceasta permite oamenilor de rând să aibă experiențe artistice în fiecare zi. Exemple de forme de organizare creativă a spațiilor publice, unde efectele cooperării intersectoriale, sunt evidente: crearea unui sector de artă, ajutarea comunităților de a se implica în arta publică, festivalurile de film, centrele de design și multe altele.

Înțelegerea și explorarea cooperărilor intersectoriale de diverse forme și modele la nivel local, regional și internațional este un catalizator puternic al ideilor inovatoare și o metodă eficientă de a elabora un plan de afaceri într-un context de colaborare sinergetică, unde partenerii contribuie la creșterea finanțării, a vizibilității, a numărului de cumpărători de produse și servicii creative.