De aceea este important să se înceapă cu sensul original al acestui cuvânt: cuvântul „advocacy“provine de la latinescul „advocare“, care înseamnă „a cere ajutor“. Originile termenului advocacy datează din Roma și Grecia antică, când oratorii celebri erau avocați sau scriau cuvântări destinate în mod specific apărării cauzei cuiva. Personalități precum Cicero și Cezar au fost printre cei mai mari avocați romani.

Ritu R Sharma de la Academia pentru Dezvoltarea Educației descrie termenul advocacy ca fiind un instrument pentru „punerea unei probleme pe ordinea de zi, identificarea unei soluții pentru această problemă și oferirea de sprijin atât pentru problema, cât și pentru soluția acesteia". Această definiţie exprimă o idee importantă: în era tehnologiei digitale și rețelelor virtuale, advocacy nu presupune doar influenţarea politicilor publice, ci mai întâi de toate, influenţarea opiniei publice.

După cum afirmă Dr. Sharma, chiar dacă de cele mai multe ori advocacy este definit ca exprimarea unor idei în numele altor persoane, unul dintre obiectivele sale trebuie să fie sporirea gradului de conștientizarea publică a unei anumite probleme.

Filozofia din spatele activității de advocacy ca fenomen social este cel mai bine explicată într-un manual privind planificarea activității de advocacy, elaborat de Fondul”Salvați Copiii” din Regatul Unit. Conform autorilor acestui manual, „advocacy este un proces de schimbare socială care afectează atitudinile, relațiile sociale și raporturile de putere, consolidează societatea civilă și extinde spațiile democratice". Pentru a contribui la atingerea scopurilor, activitatea de advocacy necesită coordonarea eforturilor, gândire strategică, informare, comunicare, extindere și mobilizare.

În afară de faptul că este definit extrem de larg, conceptul de advocacy este înconjurat de multe mituri persistente și idei preconcepute: Cele mai frecvente sunt:

• Advocacy este doar pentru lobbyiştii profesioniști - Evident advocacy este o activitate publică, pe când lobbying constă în mare parte din activități „de după cortină".

• Advocacy presupune mersul pe stradă cu un megafon, sau organizarea de demonstrații sau proteste stradale în semn de revoltă - Acest mit confundă concepte diferite - manifestațiile stradale sunt exemple de activism, care uneori pot fi utilizate, însă nu sunt întotdeauna activități eficiente de advocacy.

• Advocacy presupune strângerea de fonduri sau donaţii în scopuri caritabile. - După cum am menționat mai sus, advocacy presupune inițierea unei schimbări sociale, care cu siguranță nu poate fi obținută doar prin strângere de fonduri. Schimbarea socială este adesea obținută cu puține fonduri sau practic fără fonduri.

• Advocacy consumă mult timp/Sunt prea ocupat să mă implic în advocacy. - Advocacy nu trebuie să fie complicat sau să consume mult timp - o campanie organizată şi planificată în mod corespunzător necesită acțiuni mici din partea mai multor persoane, şi nu acţiuni de proporții din partea doar a câtorva.

• Advocacy ține doar de „politică“(cu o conotaţie negativă) - Advocacy poate fi în scop politic (adică activităţi de lobbying pentru anumite legislaţii), dar cel mai frecvent este social şi intelectual, axat pe apărarea celor fără voce.

La prima lecție am discutat despre semnificația termenului de advocacy, filozofia și scopul său, precum și am respins unele dintre miturile sale răspândite.

Acum știm că advocacy descrie o metodă sau o abordare utilizată pentru a schimba politicile și practicile, reforma instituțiile, modifica raporturile de putere, schimba atitudini și comportamente și oferi activităţii de proiect un impact mai larg. În următorul videoclip și până la sfârșitul acestui curs, vom parcurge procesul de proiectare a campaniei de advocacy, şi vom explora în profunzime diferite etape ale procesului de advocacy.