În timpuri de conflict și tensiune, arta se află, de regulă, pe poziții secundare, întrucât oamenii se concentrează pe satisfacerea necesităţilor esențiale de trai (au nevoie de mâncare, acoperiș deasupra capului, medicamente și protecție). Cu toate acestea, creația este o caracteristică inerentă naturii umane atât pe timp de pace, cât și pe timp de război. De exemplu, pictura renumită a lui Pablo Picasso „Guernica” a fost creată ca și reacție la bombardarea orașului Guernica, la ororile revoluției spaniole din 1931-1939 și la Războiul Civil Spaniol. 

În urma conflictelor și catastrofelor majore, patrimoniul cultural devine un simbol puternic al redezvoltării societății. De exemplu, restaurarea orașului vechi din Varșovia și a principalului pod și includerea acestora în Patrimoniul Mondial al UNESCO, a devenit simbol al reconcilierii și depășirii traumei colective în urma celui de-al doilea Război Mondial.

Festivalul Internațional de la Edinburgh a fost lansat cu același obiectiv în 1947. Aproximativ 400 000 de persoane vin în fiecare an la acest festival. De asemenea, acesta a fost catalizatorul altor câteva evenimente (festivalul de artă Edinburgh Festival Fringe, Festivalul internațional de film de la Edinburgh, Festivalul internațional de carte de la Edinburgh), în rezultatul cărora în Scoția rata producției crește anual cu 261 de milioane de lire sterline, fiind generate venituri de 82 de milioane de lire sterline și creând aproximativ 5000 de locuri de muncă. Așadar, cultura deschide dialogul internațional și este parte componentă a economiei creative.

Muzica a contribuit și ea cu mai multe ocazii la soluționarea conflictelor și acceptarea diferențelor culturale. În timpul războiului rece, obișnuiau să aibă vizite reciproce ale orchestrelor din SUA și din Uniunea Sovietică. În 1999, Daniel Barenboim și Edward Said au fondat Orchestra Divanului Occidental-Oriental din muzicieni arabi și evrei. În 2008 Filarmonica din New York a avut un concert în Coreea de Nord.